Patru categorii, două niveluri de control
Pe eticheta unui puiet fructifer găsești una dintre cele patru categorii: Prebază, Bază, Certificat sau CAC [1]. Primele trei sunt certificate oficial. CAC nu este o certificare. Este nivelul minim cu care materialul poate fi vândut legal, iar controlul de rutină îl face chiar furnizorul [1].
Regulile vin din Directiva 2008/90/CE și din trei directive de punere în aplicare din 15 octombrie 2014: 2014/96/UE pentru etichetare, 2014/97/UE pentru registrul furnizorilor și al soiurilor și 2014/98/UE pentru cerințele pe genuri și specii [19][20][8]. În România le-au preluat Ordinul MADR nr. 772/2016, despre etichetare, și Ordinul MADR nr. 784/2016, despre cerințele pe specii. Ambele se aplică din 1 ianuarie 2017 [2][1]. Ordinul 772/2016 a fost modificat prin Ordinul nr. 7 din 13 ianuarie 2020, aplicabil din 1 aprilie 2020 [3].
Până la sfârșitul lui 2025, controlul oficial al calității l-au făcut inspectoratele teritoriale pentru calitatea semințelor și materialului săditor (ITCSMS): 30 de inspectorate, unele cu filiale, plus LCCSMS pentru București și Ilfov, coordonate de INCS [17]. Prin OUG 92/2025, publicată pe 31 decembrie 2025, activitatea inspectoratelor și a LCCSMS a trecut la ISTIS [22]. Ce s-a schimbat în 2026 la autorizare afli din articolul despre autoritățile și registrele oficiale.
| Categorie | Din ce provine | Cine face inspecția | Testare de laborator | Ce primești la cumpărare |
|---|---|---|---|---|
| Prebază | Plantă-mamă Prebază, acceptată oficial [1] | Inspecția oficială (ITCSMS/LCCSMS până în 2025, ISTIS din 2026) [1][22] | După un calendar fix, pe fiecare plantă-mamă [8] | Etichetă oficială albă, cu linie violet în diagonală [3] |
| Bază | Plantă-mamă Bază, obținută din material Prebază [1] | Inspecția oficială (ITCSMS/LCCSMS până în 2025, ISTIS din 2026) [1][22] | După calendar, pe o parte reprezentativă a plantelor-mamă [8] | Etichetă oficială albă, cu numărul generației [3] |
| Certificat | Plantă-mamă Certificat, obținută din material Prebază sau Bază [1] | Inspecția oficială (ITCSMS/LCCSMS până în 2025, ISTIS din 2026), la cererea furnizorului [1][22] | La plantele-mamă, la intervale fixe pentru multe specii; la puieți, de regulă doar în caz de dubiu [8] | Etichetă oficială albastră [3] |
| CAC | O sursă de material identificată, înregistrată de furnizor [1] | Furnizorul [1] | De regulă doar în caz de dubiu; excepție la sâmburoase [8] | Documentul furnizorului, de culoare galbenă [3] |
Pentru ce specii se aplică aceste categorii
Directiva 2008/90/CE se aplică numai genurilor și speciilor din anexa I și hibrizilor lor [6]. Lista are 23 de poziții. Intră aici mărul, părul, gutuiul, prunul, caisul, piersicul, cireșul, vișinul, migdalul, nucul, alunul, castanul, smochinul, măslinul, fisticul, citricele, căpșunul, coacăzul și agrișul (genul Ribes), zmeurul și murul (genul Rubus) și afinul (genul Vaccinium) [7].
Cătina (Hippophae rhamnoides), aronia, socul, Lonicera caerulea și goji nu sunt pe listă [7]. Nici Ordinul MADR nr. 82/2010, care reia lista la nivel național, nu le include [18]. Ordinul 784/2016, cu cerințele pe categorii, se aplică speciilor din anexa Ordinului 82/2010 [1].
Pentru cătină, pe site-ul INCS e publicată anexa 7 a normelor tehnice aprobate prin Ordinul MAPAM nr. 564/2003, care include cătina printre speciile cu categoriile Prebază, Bază și Certificat, sub control oficial, și categoria Standard [24]. Aceeași anexă cuprinde și aronia și socul [24]. Ghidurile AFIR DR-14 (2026) și DR-15 cer material „din categoria biologică certificat sau dintr-o categorie superioară” [23][16]. Ce categorie are lotul se vede pe eticheta și în documentul furnizorului. Pentru Lonicera caerulea și goji, ce etichetă de calitate se cere întrebi ISTIS, care a preluat activitatea inspectoratelor [22].
Pașaportul fitosanitar se aplică tuturor plantelor destinate plantării, cu excepția semințelor [10].
Ce garantează categoria Certificat
Materialul Certificat provine dintr-o plantă-mamă Certificat. Aceasta a fost obținută, la rândul ei, din material Prebază sau Bază [1]. Lanțul duce, așadar, până la o plantă-mamă acceptată oficial. Certificarea se face oficial, la cererea furnizorului, dacă materialul îndeplinește toate cerințele [1].
Pe partea de sănătate, Ordinul 784/2016 cere ca planta-mamă Certificat și materialul Certificat să fie indemne de organismele dăunătoare din partea A a anexei 1 și din anexa 2. Pentru organismele din partea B a anexei 1, procentul de plante contaminate nu poate depăși toleranțele stabilite [1]. Inspecția vizuală o face autoritatea oficială (până în 2025 ITCSMS și LCCSMS, din 2026 ISTIS) și, după caz, furnizorul [1][22].
Inspecția vizuală are loc o dată pe an la majoritatea speciilor și de două ori pe an la căpșun [8]. Diferența reală între Certificat și CAC o face însă calendarul de testare de laborator. El diferă mult de la o specie la alta:
| Specie | Certificat: testarea plantelor-mamă | CAC |
|---|---|---|
| Măr, păr | Fitoplasme: la 15 ani în spații protejate de insecte, la 5 ani în rest. Alte organisme reglementate: la 15 ani, în funcție de risc [8] | Doar în caz de dubiu [8] |
| Gutui | La 15 ani, în funcție de risc [8] | Doar în caz de dubiu [8] |
| Prun, cais, piersic, cireș, vișin | Virusul variolei prunului (Plum pox virus): la 3 ani, în câmp deschis. În spații protejate de insecte, trei virusuri se testează la 5 ani [8] | Sursa trebuie testată pentru virusul variolei prunului în ultimele trei sezoane de vegetație [8] |
| Nuc | O parte reprezentativă, la 3 ani, în funcție de risc [8] | Doar în caz de dubiu [8] |
| Alun | Doar în caz de dubiu [8] | Doar în caz de dubiu [8] |
| Căpșun | Fără interval fix: la simptome sau în caz de dubiu [8] | La fel [8] |
| Afin | Doar în caz de dubiu [8] | Doar în caz de dubiu [8] |
| Zmeur, mur | La simptome neclare de viroză sau în caz de dubiu [8] | La fel [8] |
| Coacăz, agriș | Doar în caz de dubiu [8] | Doar în caz de dubiu [8] |
La măr, păr, nuc și sâmburoase, categoria Certificat înseamnă teste de laborator programate pe plantele-mamă. La afin, alun, coacăz sau agriș, testarea este pe hârtie aceeași la Certificat și la CAC. Acolo diferența ține de cine controlează: un inspector oficial sau furnizorul. Ține și de trasabilitatea până la o plantă-mamă acceptată oficial (interpretarea noastră, pe baza [1] și [8]).
Ce garantează categoria CAC
CAC vine de la „Conformitas Agraria Communitatis” [2]. Directiva 2008/90/CE o definește prin două lucruri: identitatea soiului și o puritate de soi adecvată [5].
Ordinul 784/2016 pune patru condiții pentru materialul CAC [1]:
- este înmulțit dintr-o sursă de material identificată, înregistrată de furnizor;
- este autentic, conform descrierii soiului;
- respectă cerințele de sănătate;
- respectă cerințele privind defectele.
Două expresii din ordin merită citite atent. „Practic indemn de organisme dăunătoare” înseamnă că organismele sunt prezente la un nivel suficient de redus pentru a asigura un nivel acceptabil de calitate și utilitate [1]. Nu înseamnă absență totală. „Practic liber de defecte” înseamnă că defectele care pot reduce calitatea sunt la un nivel egal sau mai mic decât cel așteptat în condiții de bune practici [1].
Inspecția vizuală, eșantionarea și testarea materialului CAC le face furnizorul [1]. Eșantionarea și testarea sunt obligatorii doar când există dubii [1]. Autoritatea oficială face și ea inspecții la furnizori, vizuale și, după caz, cu eșantionare și testare [1].
Pentru tine, CAC înseamnă: soiul trebuie să fie cel declarat, iar materialul trebuie să aibă un nivel minim de sănătate. CAC nu este ilegal și nu este automat de calitate slabă. Este însă o garanție dată de furnizor, nu de stat.
Prebază și Bază: de ce le vezi rar în comerțul cu amănuntul
Directiva 2008/90/CE spune limpede pentru ce sunt aceste categorii. Materialul Prebază este destinat producerii de material Bază sau Certificat, altul decât pomii și arbuștii pentru producția de fructe [5]. Materialul Bază este destinat producerii de material Certificat [5]. Doar categoria Certificat include și plantele fructifere destinate producției de fructe [5].
Cu alte cuvinte, Prebază și Bază circulă mai ales între pepiniere, ca material pentru plantele-mamă. Ca pomicultor sau grădinar, cel mai probabil vei cumpăra Certificat sau CAC.
Dacă totuși vezi categoria Bază, eticheta trebuie să arate și numărul generației [3]. Numărul maxim de generații este fixat pe specii, în anexa 5 a Ordinului 784/2016 [1]. Dacă cineva îți oferă „pomi Prebază” pentru grădină, cere eticheta. Trebuie să fie albă, cu o linie violet în diagonală [3].
Culorile etichetei: albastru, alb, galben
Până în 2020, culoarea era opțională. Ordinul 772/2016, în forma inițială, spunea doar „dacă se folosesc etichete colorate” [2]. Directiva (UE) 2019/1813 a schimbat regula. Comisia a constatat că majoritatea statelor membre susțineau culori obligatorii. Multe state foloseau deja galbenul pentru documentul furnizorului la CAC, așa că galbenul a fost fixat pentru CAC, ca să nu fie confundat cu etichetele oficiale [4]. România a preluat schimbarea prin Ordinul nr. 7/2020, aplicabil din 1 aprilie 2020 [3].
| Categorie | Ce primești | Culoare | Cine o emite |
|---|---|---|---|
| Prebază | Etichetă oficială | Albă, cu linie violet în diagonală [3] | Autoritatea oficială (ITCSMS/LCCSMS până în 2025, ISTIS din 2026) sau furnizorul, sub supraveghere oficială [2][22] |
| Bază | Etichetă oficială | Albă [3] | La fel [2] |
| Certificat | Etichetă oficială | Albastră [3] | La fel [2] |
| CAC | Documentul furnizorului | Galbenă, când se aplică pe material [3] | Furnizorul [3] |
Directiva a permis o perioadă de tranziție. Până la 30 iunie 2021, materialul CAC cu documente de altă culoare, folosite înainte de 1 aprilie 2020, mai putea fi vândut pe teritoriul național [4]. Termenul a expirat. Azi, documentul furnizorului aplicat pe material CAC trebuie să fie galben [3][4].
Concluzia practică: „eticheta galbenă” din piață nu este o etichetă oficială. Este documentul furnizorului pentru materialul CAC. „Eticheta albastră” este eticheta oficială pentru materialul Certificat.
Ce scrie obligatoriu pe etichetă: macheta, rubrică cu rubrică
Tabelul de mai jos este o machetă desenată de noi. Literele urmează art. 2 alin. (4) din Ordinul 772/2016 pentru eticheta oficială și art. 5 alin. (3) pentru documentul furnizorului [3]. Valorile din coloana „Exemplu” sunt fictive.
| Rubrica | Etichetă oficială (Prebază, Bază, Certificat) | Documentul furnizorului (CAC) | Exemplu fictiv |
|---|---|---|---|
| Mențiunea „norme și standarde UE” | Obligatoriu | Obligatoriu | norme și standarde UE |
| Statul membru sau codul lui | Obligatoriu | Obligatoriu | RO |
| Autoritatea sau codul ei | Obligatoriu | Obligatoriu | Autoritatea oficială (ITCSMS/LCCSMS până în 2025, ISTIS din 2026) sau codul ei |
| Furnizorul: nume sau cod de înregistrare | Obligatoriu | Obligatoriu | Pepiniera Exemplu SRL |
| Număr de lot, de serie sau al săptămânii | Obligatoriu | Obligatoriu | Lot 2026/014 |
| Denumirea botanică | Obligatoriu | Obligatoriu | Malus domestica |
| Categoria | Prebază, Bază (cu numărul generației) sau Certificat | Mențiunea „CAC” | Certificat |
| Soiul și, după caz, clona; portaltoiul | Obligatoriu | Obligatoriu | Soiul, exact ca în Catalogul oficial |
| „Soi cu o descriere recunoscută oficial” | Dacă e cazul | Nu se cere | — |
| Cantitatea | Obligatoriu | Nu se mai cere din 2020 | 10 bucăți |
| Țara de producție, dacă diferă | Obligatoriu | Nu se mai cere din 2020 | — |
| Anul emiterii | Obligatoriu | Data emiterii | 2026 |
| Anul etichetei originale, dacă a fost înlocuită | Obligatoriu | Nu se cere | — |
| Culoarea | Albastră, albă sau albă cu linie violet | Galbenă | Albastră |
Pentru un soi aflat încă în procedura de înregistrare, pe etichetă apar mențiunile „denumire propusă” sau „cerere în curs de examinare” [3]. Pentru un pom format din portaltoi și soi, informațiile se dau pentru amândouă [3]. Cantitatea și țara de producție au dispărut din conținutul minim al documentului CAC odată cu Directiva 2019/1813, care le-a făcut opționale [4][3].
Eticheta și documentul furnizorului se tipăresc cu caractere care nu se șterg, într-o limbă oficială a UE, și trebuie să fie ușor de văzut și de citit [3]. Eticheta oficială se aplică pe plante sau pe ambalajul, legătura ori containerul lor [2].
Loturile de două sau mai multe plante se vând în ambalaj sigilat sau în legătură sigilată. Sigilat înseamnă că nu poți deschide ambalajul fără să strici închiderea. Eticheta se aplică astfel încât, dacă o scoți, ambalajul își pierde valabilitatea [2]. Dacă primești o legătură desfăcută și fără etichetă, ai motiv să întrebi.
Documentul de însoțire și documentul furnizorului
Sunt două documente diferite.
Documentul de însoțire există doar pentru Prebază, Bază și Certificat. Este opțional și completează eticheta oficială. Îl folosești, de exemplu, când cumperi loturi din mai multe soiuri împreună [3]. Îl emite autoritatea oficială sau furnizorul, sub supravegherea ei [2]. Conține datele de pe etichetă, numele și adresa destinatarului și data emiterii. Se face cel puțin în două exemplare, pentru furnizor și pentru destinatar [3]. Dacă datele lui diferă de cele de pe etichetă, prevalează eticheta [3].
Documentul furnizorului este documentul obligatoriu pentru materialul CAC. Nu are voie să semene cu documentul de însoțire, tocmai ca să nu le confunzi [3]. Conține cele nouă rubrici din tabelul de mai sus și este galben când se aplică pe material [3].
Ce păstrezi după cumpărare: factura, eticheta sau documentul furnizorului și, dacă ai primit, documentul de însoțire. Fă o fotografie etichetei înainte de plantare. Fără aceste hârtii, o reclamație despre soi sau categorie e greu de susținut.
Pașaportul fitosanitar și certificatul fitosanitar
Până aici a fost vorba despre calitate și soi, adică despre inspecția semințelor și a materialului săditor, preluată din 2026 de ISTIS [22]. Sănătatea plantelor are un al doilea sistem, condus de Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF), pe baza Regulamentului (UE) 2016/2031.
Pașaportul fitosanitar de pe etichetă
Regulamentul cere un pașaport fitosanitar pentru circulația în UE a tuturor plantelor destinate plantării, cu excepția semințelor [10]. Nu este un act separat, ci o rubrică pe eticheta plantelor, și se cere și în aceeași țară, între operatori profesionali, de exemplu de la pepinieră la fermier. El nu se cere când plantele ajung direct la utilizatorul final neprofesionist, cum e grădinarul amator. Excepția nu se aplică însă vânzărilor la distanță, adică și comenzilor online [11].
ANF descrie forma standard a acestei rubrici [9]:
| Câmp | Ce conține [9] |
|---|---|
| Sus, stânga | Drapelul UE, color sau alb-negru |
| Sus, dreapta | Titlul standard al pașaportului, în engleză („Plant Passport”) |
| A | Denumirea botanică a plantei |
| B | Codul ISO al țării și numărul de înregistrare al operatorului profesionist |
| C | Codul de trasabilitate, care poate include un cod QR, o hologramă sau un cip |
| D | Codul ISO al țării de origine sau de producție |
La materialul Prebază, Bază și Certificat, pașaportul fitosanitar se include, într-o formă distinctă, în eticheta oficială [12]. Regulamentul (UE) 2017/2313 stabilește modelele, inclusiv pe cel combinat cu eticheta de certificare. Elementele trebuie să fie într-un chenar sau separate clar de restul textului [21].
ANF îți recomandă trei lucruri. Verifică dacă produsul vine cu pașaport fitosanitar. Verifică dacă vânzătorul este operator profesionist înregistrat. Dacă ai dubii, contactează oficiul fitosanitar de care ține vânzătorul [9]. Pașii compleți sunt în ghidul despre alegerea unei pepiniere autorizate.
Certificatul fitosanitar
Certificatul fitosanitar nu apare la cumpărăturile obișnuite din România sau din alt stat UE. El însoțește plantele care trec granița UE.
La import, certificatul îl emite autoritatea fitosanitară din țara de origine sau de export [13][15]. Plantele destinate plantării, inclusiv puieții, intră doar printr-un punct de frontieră desemnat pentru control fitosanitar. Potrivit ANF, nu există derogări pentru importurile făcute de persoane fizice [15]. Dacă aduci puieți din afara UE, chiar pentru grădina ta, ai nevoie de certificat fitosanitar.
La export sau reexport, certificatul îl emite ANF. Din iunie 2026, ANF emite certificatele fitosanitare numai electronic, prin platforma europeană TRACES-NT. Excepție fac țările terțe care nu au implementat sistemul [14].
| Document | Ce dovedește | Cine îl emite | Când îl vezi |
|---|---|---|---|
| Etichetă oficială (albastră, albă, albă cu linie violet) | Categoria și soiul, certificate oficial | Autoritatea oficială sau furnizorul, sub supraveghere oficială [2] | La Prebază, Bază, Certificat |
| Documentul furnizorului (galben) | Material CAC | Furnizorul [3] | La CAC |
| Pașaport fitosanitar (rubrica UE de pe etichetă) | Sănătatea plantelor și trasabilitatea | Operatorul profesionist înregistrat [9] | La circulația în UE, inclusiv la comenzile online [10][11] |
| Certificat fitosanitar | Conformitatea cu cerințele fitosanitare ale țării de destinație | Autoritatea fitosanitară a țării exportatoare; în România, ANF [13][14] | La import din țări terțe și la export spre ele |
Ce categorie îți trebuie: grădină sau livadă cu finanțare
Pentru grădină. Materialul CAC se poate comercializa legal [1]. Uită-te la specie. La măr, păr, nuc și sâmburoase, Certificat înseamnă plante-mamă testate oficial, la intervale fixe [8]. Acolo diferența față de CAC e reală. La afin, alun, coacăz sau agriș, diferența de testare e mică [8]. Verifici ca soiul de pe document să fie cel din Catalogul oficial și ca furnizorul să fie trecut pe document, cu nume sau cod de înregistrare [3]. Cum citești un rând din Catalog e explicat în ghidul Catalogului oficial al soiurilor.
Pentru livadă finanțată prin PNS. Ghidul solicitantului pentru intervenția DR-15 „Investiții în exploatații pomicole” cere folosirea exclusivă a materialului „din categoria biologică certificat sau dintr-o categorie superioară” [16]. Angajamentul se asumă prin Declarația F. La cererea de plată pentru materialul săditor se depune documentul de calitate și conformitate al furnizorului [16]. Ghidul nu prevede excepții pentru CAC [16]. Aceeași cerință apare în ghidul DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, sesiunea 2026, cu documentul de calitate și conformitate al furnizorului prezentat la cererea de plată pentru materialul săditor [23].
Lista speciilor eligibile din ghid include, pe lângă pomii clasici, afinul de cultură, coacăzul, agrișul, zmeurul, murul, cătina, aronia, socul negru, Lonicera caerulea și goji [16]. Cătina, aronia, socul negru, Lonicera caerulea și goji nu sunt în anexa I a Directivei 2008/90/CE [7]. Cerința din ghidurile DR-15 și DR-14 se aplică tuturor speciilor eligibile, fără excepții pe specii [16][23]. Pentru cătină, anexa 7 a normelor aprobate prin Ordinul MAPAM nr. 564/2003, publicată pe site-ul INCS, prevede categoriile Prebază, Bază și Certificat, sub control oficial [24]; ce categorie are lotul se vede pe eticheta și în documentul furnizorului. Pentru Lonicera caerulea și goji, înainte de depunerea proiectului întrebi AFIR și ISTIS cum se dovedește categoria Certificat.
Ghidurile citate sunt DR-15, sesiunea 2023, și DR-14, sesiunea 2026 [16][23]. Înainte să comanzi materialul, ceri furnizorului, în scris, categoria exactă și documentul pe care îl vei primi.
