Rețeaua de cercetare pomicolă din România
Aproape toate soiurile românești de pomi au fost create de o rețea mică de unități publice de cercetare. Centrul ei este ICDP Pitești-Mărăcineni, instituție de drept public aflată în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS) și în coordonarea Ministerului Agriculturii. Institutul declară activitate neîntreruptă din 1967 [7].
O listă publică a unităților de cercetare pomicolă, cu adrese de contact pe domeniul ASAS, are 9 poziții: institutul de la Mărăcineni și stațiunile din Băneasa, Bistrița, Constanța, Geoagiu, Iași, Timișoara, Voinești și Zalău [20]. Stațiunea de la Vâlcea funcționează din 2009 în cadrul Universității din Craiova [15].
Pentru tine, ca cumpărător, contează un lucru: cine a creat soiul și cine îl menține azi în Catalogul oficial. Uneori sunt instituții diferite.
Cât a creat fiecare unitate și cât apare în lista 2026
Tabelul pune alături ce declară fiecare unitate și ce găsești în lista ISTIS a soiurilor autohtone pentru 2026. Lista ISTIS dă pentru fiecare soi un cod numeric de menținător. Corespondența dintre cod și unitate e cea din lista menținătorilor din Catalogul oficial [3].
| Unitatea | Localitatea | Specii principale | Ce declară sursa | Cod în lista 2026 | Soiuri cu acest cod în 2026 (calculul nostru) |
|---|---|---|---|---|---|
| ICDP Pitești-Mărăcineni | Mărăcineni, Argeș | măr, păr, prun, cireș, vișin, afin, arbuști | 63 de soiuri declarate la 5 specii de pomi [6] | 1037 | 26 [1] |
| SCDP Bistrița | Bistrița | măr, prun, cireș | 35 de soiuri omologate și 5 portaltoi (2023) [13] | 1040 | 6 [1] |
| SCDP Iași | Miroslava, Iași | cireș, vișin, nuc | 24 la cireș, 3 la vișin, 4 la nuc [14] | 1047 | 31 [1] |
| SCDP Vâlcea | Râmnicu Vâlcea | nuc, alun, castan, prun | 39 de soiuri noi, dintre care 4 de salcie energetică [15] | 1052 | 18 [1] |
| SCDP Constanța | Valu lui Traian, Constanța | cais, piersic, nectarin | 15 la cais, 31 la piersic și nectarin, inclusiv ornamentale (2018) [17] | 1043 | 32 [1] |
| SCDP Voinești | Voinești, Dâmbovița | măr, păr | peste 20 de soiuri de măr omologate din 2000 [18] | 1053 | 24 [1] |
Cele șase coduri acoperă 137 din cele 205 soiuri ale listei 2026, adică două treimi (calculul nostru) [1]. Restul au alți menținători.
ICDP Pitești-Mărăcineni
Pagina de genetică și ameliorare a institutului anunță 63 de soiuri: 11 la măr, 11 la păr, 22 la prun, 13 la cireș și 6 la vișin [6].
Câteva nume de pe pagină, ca să le recunoști:
- măr: Romus 1–5, Remus, Rebra, Nicol, Colmar, Rustic, Rumina [6];
- păr: Argessis, Daciana, Carpica, Monica, Isadora, Pandora [6];
- prun: Centenar, Tita, Agent, Romanța, Milenium [6];
- cireș: Ponoare, Izverna, Daria, Special [6];
- vișin: Crișana 2, Mocănești 16, Rival, Stelar [6].
Ce mai e în lista 2026
În lista ISTIS 2026, codul 1037 apare la 26 de soiuri [1]. La pomi găsești, printre altele, mărul Rumina, perii Isadora, Minodora, Monica și Pandora, prunii Agent, Milenium și Romanța, cireșii Daria și Special, vișinul Rival și gutuii Adonia și Cedonia [1]. La arbuști, același cod apare la afinii Pastel și Simultan, la cătinele Carina (împreună cu codul 1165), Pitești 1 și Pontus, la căpșunii Ireal și Sarom, la coacăzul negru Poli 51, la zmeurul Opal, la Lonicera Kami, la aronia Melrom, la socul Elrom și la cornul Bordo [1].
Prunul Tita, trecut de institut printre soiurile proprii, are în lista 2026 codul de menținător 1052 [6][1]. Creatorul soiului și menținătorul de azi pot fi diferiți.
Afinii de la Mărăcineni
În iulie 2026, o cercetătoare a institutului spunea că România are nouă soiuri proprii de afin, create la Mărăcineni, printre care Simultan, Azur și Augusta [9]. Tot ea preciza că soiurile sunt adaptate condițiilor din România, deși specia vine din America de Nord [9].
O sinteză publicată în 2023 dă anii de omologare pentru cinci dintre ele [10]:
| Soi de afin | Omologat | Ce reții |
|---|---|---|
| Augusta | 1999 | coace din a doua jumătate a lui iulie până în august [10] |
| Simultan | 2001 | foarte timpuriu, de la sfârșitul lui iunie; are nevoie de polenizare încrucișată [10] |
| Lax | 2003 | coacere grupată, 2–3 recoltări [10] |
| Prod | 2008 | fruct ferm, se păstrează bine [10] |
| Vital | 2008 | fruct de peste 2,2 g [10] |
În lista ISTIS 2026, soiurile românești de afin sunt Pastel și Simultan [1]. Pentru celelalte nume din oferte, ceri vânzătorului catalogul oficial în care e înscris soiul.
SCDP Bistrița
Stațiunea a fost înființată la 1 ianuarie 1950, ca stațiune experimentală pentru nordul Transilvaniei [12]. În 2023 raporta 35 de soiuri omologate: 10 la măr, 11 la prun, 12 la cireș, unul la vișin și unul la păr, plus 5 portaltoi [13].
Merii creați aici, cu anul omologării [11]:
- Auriu de Bistrița (1991; Catalogul oficial dă anul înregistrării 1989 [3]);
- Aura și Salva (1999);
- Starkprim și Ionaprim (2000);
- Bistrițean (2002);
- Goldprim, Dany și Doina (2003);
- Alex (2004).
La prun, stațiunea numește Doina, Iulia, Geta și Elena printre soiurile proprii [13].
În lista ISTIS 2026, codul 1040 apare la 6 soiuri [1]:
- măr: Auriu de Bistrița și Aura (radiat, comercializare până la 31.12.2027);
- prun: Iulia și Zandra;
- cireș: Roșii de Bistrița și Rubin.
SCDP Iași
Stațiunea de la Iași lucrează în principal cu cireșul, vișinul și nucul. Pagina ei despre crearea de soiuri numără 24 de soiuri de cireș, 3 de vișin (Pitic, De Botoșani, Timpuriu de Osoi) și 4 de nuc (Miroslava, Anica, Velnița, Ovidiu) [14]. Obiectivele de ameliorare includ rezistența la temperaturile scăzute din iarnă și la înghețurile târzii din primăvară [14].
Iașiul are cea mai mare contribuție la cireș din lista 2026. Codul 1047 apare la 26 dintre cele 31 de soiuri românești de cireș [1]. Printre ele: Alexus, Amaris, Andante, Bucium, Cătălina, Cetățuia, Iașirom, Margonia, Mușatini, Romaria și Ștefan [1]. Același cod apare la nucii Anica, Miroslava, Ovidiu și Velnița și la vișinul Botoșani [1].
Statutul unui soi îl afli din lista ISTIS a anului.
SCDP Vâlcea
Stațiunea de la Vâlcea a fost înființată prin Decretul 38/1977 și a trecut în 2009 la Universitatea din Craiova, prin HG 1527/2009 [15]. Specialitatea ei sunt speciile cu fruct uscat: nucul, alunul și castanul.
Prezentarea stațiunii numără 39 de soiuri noi [15]:
| Specie | Nr. | Exemple |
|---|---|---|
| prun | 12 | Andreea, Alutus, Topval, Miroval |
| alun | 9 | Vâlcea 22, Cozia, Romavel |
| nuc | 8 | Valcor, Valrex, Valstar, Timval, Unival |
| castan | 2 | Romval, Casval |
| nectarin | 2 | Minival, Nectval |
| soc negru | 2 | Ina, Nora |
| salcie energetică | 4 | – |
În 2010, Agromonitor scria despre 9 soiuri create la Vâlcea în trei ani: 4 de nuc, 2 de castan, 2 de alun și unul de prun [16].
În lista 2026, codul 1052 apare la 18 soiuri [1]. La nuc: Valcor, Valrex, Valstar, Valcris, Timval, Unival, Redval și Verisval. La alun: Cozia, Romantela, Romnut și Vâlcea 22. La prun: Alutus, Andreea, Celia, Tita și Topval. La castan: Romval [1].
SCDP Constanța și SCDP Voinești
Constanța: cais, piersic, nectarin
Constanța e stațiunea speciilor iubitoare de căldură. O lucrare din 2018 a stațiunii prezintă 15 soiuri de cais și 31 de piersic și nectarin, inclusiv cele ornamentale [17]. Cel mai vechi cais din listă, Mamaia, e omologat în 1975 [17].
Exemple, cu anul omologării [17]:
- cais: Mamaia (1975), Tudor (1993), Auraș (2003), Amiral și Augustin (2004), Elmar (2010; Catalogul oficial dă anul înregistrării 2011 [3]) și Ovidius (2010);
- piersic: Raluca (2001), Florin și Filip (2002), Monica (2007), Minodora și Iustin (2012; Catalogul oficial dă anul înregistrării 2013 [3]);
- nectarin: Romamer 2 (1984), Cora (1991), Costin (2002), Marina (2007), Liana (2008), Anemona (2010).
În lista 2026, codul 1043 apare la 32 de soiuri: 13 de cais, 10 de piersic, 7 de nectarin și 2 de migdal [1]. Nectarinul Romamer 2 e radiat, cu comercializare până la 31.12.2026 [1].
Voinești: măr și păr rezistenți la boli
Stațiunea de la Voinești funcționează din 1 ianuarie 1950 [18]. Conducerea ei spune că, din 2000, a omologat peste 20 de soiuri de măr [18]. Direcția principală e rezistența genetică la boli, mai ales la rapăn, ca livada să aibă nevoie de mai puține tratamente [19][18].
Merii de la Voinești pe care îi recunoști cel mai des: Real, Remar, Iris, Inedit, Redix și Luca [8][19]. În lista 2026, codul 1053 apare la 24 de soiuri: 14 de măr (printre ele Real, Remar, Iris, Inedit, Luca, Valery, Brumar, Cezar) și 10 de păr [1].
Arbuștii fructiferi: soiurile românești din Catalog
La arbuști, lista se schimbă mult de la un an la altul: la cătină, de la 22 de soiuri în 2018 la 11 în 2026 [4][1].
| Specie | Soiuri românești în lista 2026 [1] | Cât erau în lista 2018 [4] |
|---|---|---|
| Cătină | 11 | 22 |
| Alun | 9: Astra, Briza, Cozia, Gloria, Mitica, Romantela, Romnut, Selena, Vâlcea 22 | 5 |
| Goji | 6: Anto, Bucur, Erma, Kronstadt, Sara, Transilvania | 3 |
| Afin | 2: Pastel, Simultan | 1: Simultan |
| Căpșun | 2: Ireal, Sarom | 2: Magic, Sarom |
| Corn | 3: Bordo, plus Săucești și Șerbănești (radiate) | 1: Bordo |
| Coacăz negru | 1: Poli 51 | 1: Poli 51 |
| Zmeur | 1: Opal (remontant) | 1: Opal |
| Aronia (scoruș negru) | 1: Melrom | 1: Melrom |
| Lonicera | 1: Kami | 1: Kami |
| Soc | 1: Elrom | – |
În lista 2026 mai apar arbuști și specii noi pentru România: kiwi (6 soiuri pe două specii), smochin (3), curmal chinezesc (5), banana nordului (4) și măceșul Moldova, radiat [1].
Cătina: 11 soiuri în 2026
Lista 2026 are la cătină 11 soiuri românești [1]; lista 2018 avea 22 [4]. Dintre cele 11, cinci au menținător Orberry Farm SRL (cod 1185), înregistrate în 2010: Mara, Clara, Cora, Dora și Andros [3]. Pe site-ul său, Orberry Farm îl numește pe Alexandru Vulpe creatorul acestor soiuri [22].
| Soi de cătină | Tip | Grupa de maturitate | Statut 2026 |
|---|---|---|---|
| Mara | femel | târzie | înscris [1] |
| Clara | femel | semitimpurie | înscris [1] |
| Cora | femel | târzie | înscris [1] |
| Dora | femel | târzie | înscris [1] |
| Andros | mascul (polenizator) | – | înscris [1] |
| Andrei | mascul (polenizator) | – | radiat la 31.12.2025, comercializare până la 31.12.2027 [3] |
| Carina | femel | semitimpurie | înscris [1] |
| Cristina | femel | semitimpurie | înscris [1] |
| Pitești 1 | – | – | înscris [1] |
| Pontus | mascul (polenizator) | – | înscris [1] |
| Star | mascul (polenizator) | – | înscris [1] |
Grupele vin din legenda ISTIS: „stm” înseamnă semitimpuriu, „td” înseamnă târziu [1]. Patru soiuri sunt trecute ca forme masculine [1]. Cătina are plante mascule și femele separate, iar formele masculine sunt polenizatorii soiurilor femele.
Lista 2018 mai cuprindea, la cătină, Auraș, Carmen, Colosal, Diana, Eros, Golden abundent, Miki, Ovidiu, Peri, Serpenta, Silvia, Tiberiu și Victoria [4]. Pentru oricare dintre aceste nume, ceri vânzătorului catalogul oficial al anului curent în care e înscris soiul. Ce categorie scrie pe eticheta puieților vezi în articolul despre Prebază, Bază, Certificat și CAC.
„Admise la înmulțire”: ce înseamnă pentru cumpărător
Expresia vine din practica institutelor. În 2018, ICDP a publicat lucrarea „Soiuri de pomi și arbuști fructiferi admise la înmulțire în România în 2018”, coordonată de Catița Plopa, în proiectul ADER 3.3.1 [8]. Lucrarea listează soiurile din plantațiile-mamă ale ICDP și ale stațiunilor din Bistrița, Constanța, Iași și Voinești și precizează că sortimentul se regăsește în Catalogul oficial ISTIS al anului [8].
În termeni legali, regula e simplă. Legea 266/2002 permite comercializarea semințelor numai pentru soiuri înregistrate în Catalogul oficial sau în Catalogul comun al UE, iar legea include materialul săditor în noțiunea de „sămânță” [21]. Deci „admis la înmulțire” înseamnă, practic, un soi înscris în Catalogul anului.
Ce urmărești:
- Anul listei. Catalogul se aprobă anual. Pentru 2026 l-a aprobat Ordinul MADR nr. 147 din 30.04.2026, iar ISTIS l-a publicat pe site pe 27 mai [3][2].
- Coloana „Observații”. Un soi radiat mai poate fi comercializat doar până la data scrisă acolo. În lista 2026, mărul Aura, cătina Andrei, cornii Săucești și Șerbănești și măceșul Moldova au termen 31.12.2027; nectarinul Romamer 2 are termen 31.12.2026 [1][3].
- Menținătorul. Legea îl definește ca persoana fizică sau juridică trecută în Registrul soiurilor ca responsabilă de menținerea soiului cu caracteristicile de la înscriere [21]. Menținătorul răspunde de soi; pepiniera care ți-l vinde poate fi alta. Ce trebuie să aibă vânzătorul afli din ghidul despre alegerea unei pepiniere autorizate.
Cum verifici statutul unui soi românesc
Lista soiurilor autohtone o găsești pe istis.ro. Pașii:
- Deschide lista anului curent. ISTIS publică anual o listă separată a soiurilor autohtone la pomi și arbuști fructiferi, pe pagina de documente pentru fonduri europene, unde găsești și arhiva anilor anteriori, până în 2018 [5].
- Caută specia, apoi soiul. Lista e grupată pe specii, cu denumirea botanică [1].
- Citește codul de menținător. E un număr de patru cifre, de exemplu 1037. Corespondența cod–nume o găsești în lista menținătorilor din Catalogul oficial complet [3]. Un rând din Catalog e explicat coloană cu coloană în ghidul Catalogului oficial.
- Citește „Observații”. Dacă scrie „radiat”, notează data-limită de comercializare [1].
- Compară cu anii trecuți. Pentru un soi din listele anilor anteriori, verifici termenul de comercializare din ediția în care a fost radiat [5].
Unde găsești fiecare informație
| Informația | În lista autohtonă | În altă sursă |
|---|---|---|
| Numele soiului și specia | da [1] | – |
| Codul menținătorului | da [1] | – |
| Numele menținătorului | codul [1] | lista menținătorilor din Catalog [3] |
| Grupa sau luna de maturitate | da, la majoritatea speciilor [1] | – |
| Anul înscrierii | – | Catalogul oficial complet, coloana „anul înregistrării” [3] |
| Cine a creat soiul | – | paginile unităților de cercetare [6][14][17] |
| Statutul de radiat și termenul | da, în „Observații” [1] | – |
Lista autohtonă îți arată cine menține soiul azi. Pentru istoria soiului, mergi la unitatea care l-a creat; pentru dreptul de a-l comercializa, la ISTIS.
